• Contact Green Glass:
Phone: 004 0338 100 601 / 602
Fax: 004 0338 100 604
E-mail: office@green-group.ro
Web: www.green-group.ro

Green Group, unul dintre cei mai importanţi investitori în industria verde din România, a inaugurat în luna decembrie GreenGlass Recycling, cea mai modernă fabrică de reciclare a deşeurilor din sticlă, în urma unei investiţii de 4 milioane de euro. Situată în proximitatea Capitalei, în cadrul fostei platforme industriale Danubiana, GreenGlass Recycling transformă deşeurile de sticlă în granule de puritate foarte mare (99,99%), care sunt mai departe folosite în procesul industrial de fabricare a sticlelor noi. Fabrica va avea o capacitate totală de procesare de 110.000 de tone de deşeuri din sticlă anual.

 ecologic

Folosind sticla provenită de la societăţile de salubritate, din industria de construcţii şi auto, din sistemul HoReCa, de la staţii de sortare municipale a deşeurilor şi de la colectorii autorizaţi, GreenGlass contribuie direct la micşorarea cantităţii de deşeuri din sticlă care ajunge la gropile de gunoi. Reprezentanţii GreenGlass estimează că fabrica poate procesa toate deşeurile de sticlă din Bucureşti în doar 7 zile.

„În România, cantitatea monitorizată de sticlă pusă anual pe piaţă sub forma ambalajelor este de aproximativ 200.000 de tone, la care se adaugă o cantitate nemonitorizată de peste 300.000 de tone de sticlă plată folosită în construcţii, precum şi cantităţi importante de sticlă provenită din industria auto. Vorbim de un material din ce în ce mai folosit în diverse industrii, dar care a rămas pe ultimul loc în ceea ce priveşte reciclarea, deşi avem obiective stricte de gestionare a acestui tip de deşeu“, a declarat Constantin Damov, directorul general al GreenGlass Recycling. Obiectivul de reciclare a deşeurilor de ambalaje de sticlă pentru România ca stat membru al UE este de 60% din cantitatea pusă pe piaţă, începând cu anul 2012. În primul an de funcţionare, reprezentanţii GreenGlass estimează că fabrica va procesa peste 30.000 de tone de sticlă, urmate de o creştere anuală de 15.000 de tone, până la atingerea capacităţii maxime.

Fabrica desfăşoară operaţiuni de măcinare, tratare termică, separare magnetică a metalelor, aspirarea foliilor de plastic şi a etichetelor, sortare manuală şi sortare în funcţie de granulaţie, iar ca produs final rezultă granule de sticlă, cu o puritate de culoare şi material extrem de ridicată. GreenGlass este singura fabrică din România şi din Europa de Est cu instalaţii de sortare de ultimă generaţie care poate produce granule de sticlă de puritate de 99,99%.

Printre cei mai importanţi clienţi ai GreenGlass sunt marii producători locali de ambalaje de sticlă, geam plat sau fibră de sticlă, dar materialul poate merge şi la export, cererea de sticlă reciclată fiind în creştere la nivel mondial.

România şi Taiwan pot fi buni parteneri

Prezent la inaugurarea fabricii de reciclare a sticlei GreenGlass Recycling, David Nan-Yang Lee, şeful Misiunii E-conomice a Taiwan-ului în Slovacia, a declarat: „În primul rând sunt onorat să particip la ceremonia de inaugurare a companiei GreenGlass Recycling. A-ceastă companie deţine facilități şi tehnologii pentru activitatea de reciclare atât din Taiwan, cât şi din Irlanda. Acum doi ani, am fost ambasadorul Taiwan-ului la Dublin şi este o coincidenţă plăcută pentru mine să văd aceste tehno- logii implementate în România, atât din ţara mea, cât şi din Irlanda. Ţara dumneavoastră este foarte importantă pentru noi, iar investitorii noştri îşi doresc să vină în această parte a lumii. Cred că România şi Taiwan pot fi buni parteneri, Taiwan-ul are o tehnologie performantă, iar în România sunt resurse umane de calitate. Astfel, eu consider că putem merge împreună pe acelaşi drum din punct de vedere al planurilor de afaceri. Se poate crea o punte între oamenii de afaceri din Taiwan şi cei din România, între piaţa românească şi cea asiatică.

Constantin Damov, directorul general al GreenGlass Recycling, şi David Nan-Yang Lee, şeful Misiunii Economice a Taiwan-ului în Slovacia

În ceea ce priveşte acest domeniu de activitate şi anume reciclarea, permiteţi-mi să vă subliniez faptul că Taiwan-ul deţine una dintre cele mai performante tehnologii. Anul trecut, veniturile noastre din activitatea de reciclare au fost de aproximativ 2,2 miliarde de dolari. De asemenea, noi suntem una dintre ţările care produce printre cele mai mari cantităţi de aparate electronice din lume, aşa că încercăm să reciclăm nu doar sticla şi materiale plastice, dar şi metale preţioase, cum ar fi aurul şi argintul.

Sper ca pe viitor să putem împărtăşi cât mai multe idei şi experienţă în special în domeniul investiţiilor şi cred că Green Group este un pionier, o companie de vârf şi cu un succes real în acest domeniu de activitate. Această companie poate fi considerată un model, o poveste de succes pentru alte investiţii din România. Aş dori să creăm cât mai multe oportunităţi de colaborare pentru că suntem oameni de afaceri cu idei serioase, practice şi reale.

De exemplu, în Slovacia noi am investit aproximativ 300 de milioane de euro şi cred că aceasta este o sumă considerabilă.

Îmi doresc ca Green Group să aibă parte de cât mai multe proiecte şi investiţii serioase, iar companiei GreenGlass Recycling îi urez mult succes şi un viitor cât mai luminos“.

Constantin Damov: „Soluţia de a introduce deşeurile din sticlă în betoane, în prezent este considerată o formă mascată de depozitare“

În legătură cu această ultimă investiţie a Green Group, Constantin Damov, directorul general al GreenGlass Recycling, ne-a acordat un interviu.

ecologic: De ce reciclarea sticlei? Sunt deşeurile de sticlă o problemă pentru România?

Constantin Damov, directorul general al GreenGlass Recycling: Reciclarea sticlei era o problemă pentru România până în prezent. Sticla foarte curată, industrială, din ţara noastră, este reciclată de către Stirom, producătorul de ambalaje, iar restul de sticlă mergea în direcţia utilizării în construcţii. Sticla este unul dintre deşeurile care a rămas la coada listei, din cauză că tendinţa valorii acestui deşeu tinde să devină negativă, în urma costurilor pe care le implică transportul acestui tip de deşeu. Totodată, deşeul din sticlă are un impact extrem de negativ pentru gropile de gunoi. Când apare un incendiu la o groapă de gunoi, lumea vorbeşte despre o mână criminală care a incendiat locul. Acest lucru nu este adevărat, cioburile de sticlă sunt periculoase pe groapa de gunoi din cauza efectului de lupă. Din cauza luminii solare pot apărea incendii devastatoare, care sunt generatoare de cantităţi uriaşe de dioxină.

Pe de altă parte, sticla este singurul material ca-re se poate recicla la infinit fără să-şi piardă calităţile. De fapt sticla este o zgură obţinută prin topirea unor minerale într-un material inert. În final utilizarea deşeurilor din sticlă în proporţie mai mare, va diminua impactul de mediu. Practic deşeurile din sticlă folosite ca materie primă reduc cantităţile de minerale care sunt extrase de industria minieră.

ecologic: Care sunt obligaţiile pe care România le are în colectarea şi reciclarea sticlei?

Constantin Damov, directorul general al GreenGlass Recycling: România şi-a asumat ţintele europene de reciclare faţă de Comisia Europeană şi pe care în momentul de faţă le-a îndeplinit. Sincer cred că avem două modalităţi de reciclare, una este aceea de „closed loop“, adică din sticlă producem sticlă. Cealaltă modalitate înseamnă înglobarea sticlei în beton, care din punctul de vedere al noului regulament, „End of Waste Criteria“, nu se mai consideră a fi reciclare. Eu cred că GreenGlass Recycling a apărut la momentul potrivit pentru România. Intenţia noastră este aceea de a reintroduce în producţia de sticlă deşeurile din sticlă. În ţările Europei de Vest, tratarea este diferenţiată, în cazul modalităţi de reciclare „closed loop“, există un sistem de încurajare, de bonificaţie al producătorilor prin prime de transfer de responsabilitate. Soluţia de a introduce deşeurile din sticlă în betoane, în prezent este considerată o formă mascată de depozitare, iar acest lucru nu este recompensat. Sperăm ca în România să se instituie o practică de recompensare a reciclării reale, pentru că în momentul actual avem o concurenţă inechitabilă din partea celor care nu fac reciclare, ci fac depozitarea deşeurilor din sticlă în betoane sau în materialul de construcţii pentru drumuri, în agregate.

ecologic: Ce ne puteţi spune despre investiţia GreenGlass Recycling? Există şi o instalaţie de spălare a sticlei?

Constantin Damov, directorul general al GreenGlass Recycling: Instalaţia noastră „de spălare“ se află în spatele fabricii, curăţarea deşeului din sticlă constă în carbonizarea fracţiei biodegradabile la o temperatură de 350 °C, iar acest lucru se face printr-un cuptor cu gaz prin care spărtura de sticlă este tratată termic, se carbonizează şi se transformă în compost.

Nu există apă în procesul de spălare sau de sortare, este un proces uscat cu un impact minim asupra mediului înconjurător.

ecologic: Colaboraţi cu toate firmele de transfer de responsabilitate?

Constantin Damov, directorul general al GreenGlass Recycling: Suntem deschişi la orice fel de colaborare cu toate firmele de transfer de responsabilitate, cu toate municipalităţile, staţiile de sortare, societăţile de salubritate şi chiar cu toate societăţile de colectare.

ecologic: Ce ne puteţi spune despre ceea ce se întâmplă după momentul în care sticla devine cioburi, iar acestea sunt selectate pe culori, unde merg mai departe?

Constantin Damov, directorul general al GreenGlass Recycling: Sticla separată pe granulaţie şi pe culori, ajunge la o calitate în care avem impurităţi sub 100 părţi/million (100 ppm). Astfel, materialul obţinut de noi, conform noului regulament, „End of Waste Criteria“, nu mai este considerat un deşeu, ceea ce înseamnă că nu mai are taxare inversă şi un formular special de transport. Este un alt produs decât deşeul din sticlă, este o materie primă secundară care a ieşit din categoria deşeului. Astfel, materialul este folosit ca atare direct în amestec cu materiale minerale, într-o anumită proporţie şi compoziţie pe care şi-o doreşte fiecare utilizator.

Trebuie să mai precizăm că GreenGlass Recycling are o capacitate cu mult peste nivelul de colectare de pe piaţă şi ne pare rău că taxa de la groapă s-a amânat până la data de 1 ianuarie 2017. Acest lucru înseamnă că cel mai mare concurent al nostru rămâne depozitarea. Reciclarea sau depozitarea sunt soluţii pentru cei care asigură gestiunea deşeului, adică pentru societăţile de salubritate.

Eu înţeleg că în afara responsabilităţii civice, pe piaţă funcţionează şi modele economice, iar atunci când pentru o societate, modelul economic este acela în care groapa de gunoi este destinaţia finală în comparaţie cu activitatea de reciclare, înţeleg că oa- menii încearcă să găsească varianta profitabilă pentru companie. De exemplu, costul transportului de la Suceava la Bucureşti ajunge la aproximativ 40 de euro pe tonă, ceea ce este o sumă enormă. Bonficaţiile oferite prin transferul de responsabilitate nu acoperă nici jumătate din costul transportului. Pentru a avea cantităţi mari de deşeuri reciclate, soluţia este introducerea unei taxe sau creşterea contribuţiei producătorilor. Astfel, într-o formă sau alta, rezultatul trebuie să fie proporţional cu efortul pe care îl facem în această direcţie.  

Despre GreenGlass Recycling

Investiţie: 4 milioane euro până în prezent, în 2014 investiţia va creşte cu 1,5 milioane euro.

Capacitatea fabricii: 110.000 tone anual.

În primul an, fabrica va procesa peste 30.000 de tone, urmate de o creştere anuală de 15.000 de tone, până la atingerea capacităţii maxime.

În primul an, GreenGlass va crea 25 locuri de muncă directe, urmând să ajungă la 80 în 2 ani.

Operaţiuni de producţie:

 Tratarea sticlei din ambalaje, geam plat şi parbrize auto;

 Tratarea constă în separarea sticlei de alte materiale: ceramică, piatră, hârtie, plastic, dopuri, capace metalice, lemn etc;

 Separarea se face totodată după culoare (transparent, verde, maro) şi granulaţie;

 Produsul final este o spartură cu granulaţie şi puritate a culorii şi a materialului extrem de ridicată.

Procesul de producţie

 Măcinare;

 Tratare termică pentru compostarea fracţiei biodegradabile (ulei, maioneză, etc.) - este o spălare „termică“ în urma căreia rezultă o fracţie de sticlă foarte curată;

 Separare magnetică a metalelor;

 Aspirarea foliilor de plastic şi a etichetelor printr-o instalaţie ciclon;

 Sortare manuală pentru eliminarea fracţiilor grele: piatră, ceramică, lemn;

 Sortare în funcţie de granulaţie: sub 2 mm (nisip), 2mm-30mm (spărtură pentru industrie).

Sticla utilizată de GreenGlass este un deşeu post consum şi provine de la societăţile de salubritate, din industria de îmbuteliere şi de prelucrare a geamului plat, din sistemul HoReCa, de la staţii de sortare municipale a deşeurilor şi de la colectori autorizaţi.

Clienţii GreenGlass sunt: Stirom (producător de ambalaje de sticlă), Saint Gobain (producător de geam plat), Isover (producător de fibră de sticlă), dar materialul poate merge şi la export, cererea de spărtură de sticlă fiind în creştere la nivel mondial.