CIROM (Patronatul din industria cimentului și altor produse minerale pentru construcții din România) face următoarele precizări ca urmare a informațiilor eronate vehiculate în presă în ultima perioadă despre industria cimentului.

Informațiile prezintă o realitate deformată și în antiteză cu eforturile susținute ale industriei cimentului pentru dezvoltarea unei economii circulare autohtone. Mai mult decât atât, se desconsideră eforturile depuse pentru a evita ca România să devină într-adevăr „o groapă de gunoi“, în contextul în care aproximativ 98% din deșeurile tratate în fabricile de ciment provin din România, având la bază și datele Eurostat.

Astfel, facem următoarele precizări:

Industria cimentului nu importă și nu a importat niciodată deșeuri periculoase. Printre membrii pe care CIROM îi reprezintă se numără și companii reprezentative din această industrie, care au acționat și continuă să acționeze în conformitate cu cerințele de mediu impuse atât de legislația din România, cât și de legislația europeană:
 Deșeurile de pe lista „roșie“ (deșeuri periculoase) - niciun membru CIROM nu importă și nu a importat astfel de deșeuri.
 Deșeurile de pe lista „galbenă“ (amestecuri de deșeuri nepericuloase destinate recuperării prin reciclare sau alte metode de valorificare, inclusiv deșeuri sortate din cele menajere) - importul lor este permis prin lege, după obținerea aprobărilor de la autoritățile competente din țara de destinație, adică din România în acest caz. Deși din punct de vedere legal acestea sunt permise, niciun membru CIROM nu a importat astfel de deșeuri din 2013, an la care de fapt se face referire în informațiile vehiculate în presă.
 Deșeurile de pe lista „verde“ (deșeuri nepericuloase destinate recuperării prin reciclare sau alte metode de valorificare, de exemplu: hârtie, cauciucuri uzate, plastic, cauciuc, textile din procesarea cauciucului etc.) - importul lor este permis prin lege fără notificarea prealabilă a autorităților competente din țara de destinație.

Din această listă verde fac parte și deșeuri care sunt importate de producătorii de ciment din România pentru a fi co-procesate. Spre deosebire de alte țări europene, în România chiar și aceste importuri se efectuează numai cu respectarea unor reguli stricte impuse fabricilor de ciment de către autoritățile de control române. Printre acestea se numără obligativitatea de notificare a acestor autorități cu 24 de ore înainte de sosirea transportului la destinație. Fiecare transport trebuie să respecte această procedură.

„Nimeni nu controlează co-procesarea sau importurile pentru co-procesare.“ Din contră, întreaga operațiune de pre-tratare și co-procesare a deșeurilor în fabricile de ciment este strict legiferată, monitorizată și controlată atât periodic, cât și inopinat de autoritățile de mediu responsabile în acest sens. Monitorizarea continuă pentru praf, HCl, HF, NOx, SO2 și COT este realizată de sisteme de monitorizare instalate, verificate și întreținute de societăți specializate și acreditate în acest sens. Calitatea sistemelor de monitorizare continuă este de asemenea validată de către un organism terț acreditat, prin procedura QAL2 (Al Doilea Nivel de Asigurare a Calității).

Co-procesarea deșeurilor în fabricile de ciment din România este o soluție care ajută România să nu devină o groapă de gunoi. Ea este una dintre soluțiile recomandate de legislația în vigoare pentru protejarea resurselor naturale și gestionarea corectă a deșeurilor ce nu mai pot fi reciclate. Co-procesarea permite simultan reciclarea conținutului mineral și recuperarea energiei din deșeuri, fără a rezulta nicio cenușă sau alt reziduu care să necesite tratare ulterioară. Având în vedere temperaturile foarte ridicate din cuptoarele fabricilor de ciment (ajung până la aproximativ 2.000°C), transformarea deșeurilor în resurse alternative pentru procesul de producție al cimentului este o soluție eficientă. Complementară reciclării, această activitate face posibilă devierea deșeurilor de la gropile de gunoi și evită generarea de gaze cu efect de seră sau a metanului (gaz cu efect de seră de 21 de ori mai puternic decât CO2) care s-ar produce în urma depozitării deșeurilor.

Deși astfel de soluții de gestionare corectă a deșeurilor (precum co-procesarea) sunt prezente în România, peste 70% din deșeurile din România încă ajung în prezent să fie depozitate la gropi de gunoi deoarece acestea nu se colectează separat.  CIROM