În perioada 20-21 februarie 2017 a avut loc la Sinaia Conferința anuală a Organizației Patronale și Profesionale REMAT (OPP REMAT), eveniment care a reunit reprezentanți ai celor mai importanți valorificatori de deșeuri din România și ai organizațiilor de transfer de responsabilitate din domeniul deșeurilor.

Raportările de mediu rămân complicate

Una dintre cele mai importante probleme dezbătute a fost cea a modului cum trebuie făcute raportările deșeurilor de ambalaje către AFM. S-a stabilit că pentru toate materialele - hârtie, sticlă, carton etc. - trebuie să existe facturi de prestări servicii între generator și primul valorificator. La deșeurile de lemn trebuie să existe factură de vânzare-cumpărare emisă de colector către generator. Factura de vânzare-cumpărare nu este necesară decât la lemn, în rest este suficientă cea de prestări servicii. Certificatul de valorificare nu este obligatoriu și nu este nevoie de nici o declarație de la reciclator. Documentele de trasabilitate sunt factura, avizul de însoțire a mărfii și Anexa 3, formularul de încărcare-descărcare a deșeurilor nepericuloase. Trasabilitatea în amonte, de la generator, rămâne relativ complicată însă dacă deșeurile trec prin mai mulți intermediari de la generator la reciclator. Cantitățile de deșeuri odată predate reciclatorului se consideră a fi reciclate.

Probleme rămân și la raportarea către AFM a cantităților care sunt exportate către un trader extern, care nu e reciclator, ci un simplu comerciant. Pentru că niciodată în România, atunci când există relație cu un reciclator din China, contractele nu se fac între valorificatorul român și reciclator, ci între valorificatorul de la noi și un trader străin, care de obicei încarcă pe vapoare marfă de ordinul zecilor de tone din mai multe țări și o exportă apoi în China.

România este singura țară din Europa unde autoritatea de mediu, respectiv AFM, cere o factură între valorificatorul român și reciclatorul final, ceea ce face ca toate cantitățile exportate să nu fie luate în calcul ca fiind reciclate. În celelalte țări, documentele dintre valorificator și trader sunt suficiente. Reprezentantul AFM a afirmat că va încerca să clarifice împreună cu cei de la ANPM această situație în confirmarea din Anexa 7 privitoare la informațiile care însoțesc transferurile de deșeuri.

Modificarea contribuției de 3% referitoare la bunurile preluate în scopul dezmembrării a fost un alt subiect discutat. AFM aplica până acum o taxă de 3% la cantitatea de deșeuri de fier rezultată în urma dezmembrării. La vehiculele scoase din uz, media de fier rezultat în urma dezmembrării este de 620 de kilograme, restul fiind plastic, DEEE, textile ș.a. Modul în care ar trebui aplicată taxa a rămas destul de neclar în condițiile în care dacă ea se aplică celui care dezmembrează vehiculul se încalcă principiul conform căruia poluatorul trebuie să plătească. În această situație, poluatorul este cel care predă VSU-ul și nu valorificatorul, care este depoluator.

Piața deșeurilor, schimbări majore

O altă temă de dezbatere a fost piața deșeurilor și tendințele prețurilor, puternic influențate de creșterea PIB-ului din China, de alegerile prezidențiale din SUA, de falimentul firmei Hanjin Shipping și de rata șomajului din Europa. În anul 2016, rata de creștere a PIB-ului din China a crescut foarte mult și s-a menținut la 6,17, ceea ce a dus la o scădere a achizițiilor de deșeuri de către piața chineză. Alegerile din SUA și schimbarea politicilor comerciale în raporturile cu Europa au avut o influență majoră asupra prețurilor.

Pentru prima dată în istorie, o companie de shipping, Hanjin Shipping, cea mai mare firmă de transport din Coreea de Sud, cu poziția șapte în Top 10 în lume, care transporta anual 100 de milioane de tone de marfă, a dat faliment. În consecință, prețurile de shipping au crescut și câteva linii de transport, cum este compania PIR, au fost retrase din România.

Gradul de șomaj crescut din Europa și Brexitul nu au avut o influență bună asupra pieței de deșeuri. Valorificatorii au fost afectați de ratele de schimb dolar - euro - leu. Anul acesta cuprul este cotat la 6000 de dolari pe tonă, aluminiul primar a trecut pragul de 1700 de euro pe tonă, iar zincul a crescut constant în ultimele patru luni, înregistrând o creștere de 30%.

 ecologic