În 12 februarie 2020 Comisia Europeană a transmis statelor membre pachetul de acțiuni referitoare la stadiul de îndeplinire a obligațiilor asumate. România a primit atenționări cu privire la tăierile ilegale de păduri, poluarea atmosferică, reciclarea necorespunzătoare a navelor și pentru încălcarea Regu- lamentului privind gazele fluorurate cu efect de seră. Toate acestea se adaugă atenționărilor pe care Comisia le-a adresat României în ianuarie a.c., în special despre depozitarea neconformă a deșeurilor.
 ecologic

La întâlnirea avută cu Costel Alexe, ministrul Mediului Apelor și Pădurilor din România, Virginijus Sinkevičius, comisarul european pentru Mediu, Oceane și Pescuit i-a transmis o-ficialului român că în privința tăierilor ile gale de pădure România nu a făcut în ultimii trei ani decât să tragă de timp, fără să înregistreze nici un progres real în stoparea fenomenului.

„Am urmărit și am apreciat discursul dumneavoastră transmis după anunțul declanșării celor două proceduri de infringement. Din partea noastră aveți toată deschiderea și vă puteți baza pe sprijinul Comisiei. În ceea ce privește tăierile ilegale de pădure, din păcate Comisia Europeană, la fel ca societatea românească, și-a pierdut răbdarea. Am așteptat trei ani, timp în care nu a existat altceva decât un ping-pong între autoritățile române și Comisie, fără să constatăm progrese reale în acest sector. Astăzi suntem însă optimiști și vrem să vedem aceeași determinare pe care ați manifestat-o de la preluarea mandatului și în continuare, în eforturile României de a soluționa problemele care au dus la această situație și nu am niciun motiv să mă îndoiesc că veți realiza ceea ce v-ați asumat“, a declarat Virginijus Sinkevičius în cadrul întâlnirii bilaterale.

Cu toate că ministrul Alexe l-a asigurat pe oficialul european că stoparea tăierilor ilegale de pădure se află în topul priorităților Guvernului României, Sinkevičius i-a cerut să prezinte în termen de numai o lună rezultate concrete în acest sens.

Planul de acțiune prezentat de Costel Alexe la Bruxelles conține aceleași măsuri anunțate, dar nepuse în aplicare de predecesorii săi: operaționalizarea sistemului electronic de trasabilitate a lemnului SUMAL, monitorizarea prin satelit a tăierilor, înăsprirea sancțiunilor, întărirea capacității de control și renunțarea la vânzarea de masă lemnoasă pe picior.

În condițiile în care mafia lemnului din România are ramificații în cele mai înalte structuri ale Statului este greu de crezut că guvernul interimar va reuși să operaționalizeze pe deplin în doar o lună planul de acțiune. Atenționarea Comisiei nu vizează doar furturile de lemn, ci și semnalarea unor nereguli din care reiese că Statul român este complice la tăierile ilegale. Faptul că România nu a creat un sistem eficient de verificare a operatorilor din domeniul exploatărilor forestiere și nu a aplicat sancțiuni corespunzătoare a încurajat tăierile ilegale. Iar acesta este doar un exemplu al modurilor în care autoritățile, prin inacțiune, au venit permanent în sprijinul mafiei lemnului.

La fel sunt și inconsecvențele voite din legislația națională care fac imposibilă verificarea cantităților mari de lemn recoltat ilegal, la care se adaugă autorizarea ex ploatărilor forestiere fără evaluarea impactului asupra habitatelor protejate. Blocarea de către autorități a accesului publicului larg la informațiile privind mediul din planurile de gestionare a pădurilor, o măsură care face imposibil controlul societății civile asupra modului în care reprezentanții statului gestionează fondul forestier național, a fost o altă metodă prin care statul a protejat mafia lemnului.

Comisia Europeană a mai cerut acum României să aplice corespunzător Regulamentul UE privind lemnul (EUTR), care interzice întreprinderilor din sector să producă și să introducă pe piața UE produse obținute din bușteni recoltați ilegal.

Pentru toate acestea Comisia a decis să trimită României pe 12 februarie 2020 o scrisoare de punere în întârziere, acordându-i un termen de numai o lună pentru a lua măsurile necesare remedierii deficiențelor. Dacă răspunsul României nu va fi unul corespunzător, Comisia va transmite la București un aviz motivat. Dacă nici atunci România nu se va conforma, Comisia va decide înaintarea cazului către Curtea Europeană de Justiție.

Statul român are obligația de a adopta programe pentru controlul poluării

În cadrul aceluiași pachet de acțiuni Comisia Europeană cere României, Maltei și Greciei să adopte programe naționale de control al poluării atmosferice și să le comunice Comisiei în conformitate cu Directiva (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici. În temeiul acestui act normativ statele membre sunt obligate să elaboreze, să adopte și să pună în aplicare programele naționale pentru a-și limita emisiile anuale.

Directiva urmărește atingerea unor niveluri de calitate a aerului care să nu genereze efecte negative semnificative sau riscuri pentru sănătatea umană și mediu. România ar fi trebuit să transmită Comisiei primele sale programe naționale de control al poluării atmosferice până la 1 aprilie 2019.

Țara noastră ocupă locul al optulea în Europa la numărul de decese cauzate de poluare la suta de mii de locuitori, conform unui raport al organizației GAHP publicat în decembrie 2019. Peste 20.000 de români mor anual din cauza poluării, iar în marile orașe cei mai importanți factori de poluare sunt mașinile și construcțiile.

Până în prezent Grecia, Malta și România sunt țările care nu și-au îndeplinit obligațiile, în pofida atenționărilor anterioare. Prin urmare, Comisia a decis să emită o scrisoare de punere în întârziere, acordând acestor țări două luni pentru a-și adopta și comunica planurile. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită autorităților române, elene și malteze un aviz motivat.

Referitor la acest subiect, ministrul Costel Alexe l-a informat pe Virginijus Sinkevičius, comisarul european pentru Mediu, Oceane și Pescuit că România a demarat procedurile pentru obținerea finanțărilor necesare elaborării planului național de control al poluării, document care are ca termen de finalizare sfârșitul acestui an.

Referindu-se la calitatea aerului din marile aglomerări urbane, ministrul român a amintit recentele întâlniri cu primarii localităților aflate în procedură de infringement sau care înregistrează depășiri ale nivelurilor de poluare, în vederea îndrumării edililor la realizarea planurilor de calitate a aerului și implementarea rapidă a măsurilor. De asemenea, Costel Alexe a anunțat investiții în modernizarea și extinderea rețelei naționale de monitorizare a aerului cu 30 de stații noi.

Reciclarea navelor trebuie să respecte legislația europeană

Comisia Europeană a cerut României să își respecte obligația de a pune în aplicare integral legislația europeană privind reciclarea navelor (Regulamentul UE nr. 1257/2013). Scopul regulamentului este de a face reciclarea navelor mai ecologică și mai sigură. Principalul său obiectiv este acela de a garanta că navele care navighează sub pavilionul unui stat membru al Uniunii sunt reciclate într-un mod sigur și durabil. Este esențial ca statele membre să desemneze autoritățile, administrațiile și persoanele de contact competente și să instituie dispoziții de drept național referitoare la asigurarea respectării acestor norme europene și la sancțiunile aplicabile. Toate aceste obligații trebuiau îndeplinite până la 31 decembrie 2018. Dar cum România nu s-a conformat, în iunie 2019 a primit o scrisoare de punere în întârziere. Și fiindcă nici la începutul anului 2020 conformitatea nu era asigurată, Comisia a decis să trimită un aviz motivat, iar România are acum la dispoziție două luni pentru a remedia situația prin desemnarea autorităţilor și stabilirea sancțiunilor. Dacă România nu ia măsuri în următoarele două luni, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene în legătură cu acest caz.

Comisia Europeană a decis să mai trimită României un aviz motivat din cauza faptului că țara noastră nu a adoptat măsuri privind sancțiunile pentru încălcarea Regulamentului (UE) nr. 517/2014 privind gazele fluorurate cu efect de seră. Legislația UE stabilește norme stricte privind utilizarea gazelor fluorurate și condițiile de introducere pe piață a produselor care conțin aceste gaze. „În temeiul normelor adoptate de statele membre, România ar fi trebuit să introducă sancțiuni până la 1 ianuarie 2017 și să ia toate măsurile necesare pentru asigurarea punerii lor în aplicare“, se precizează în comunicatul Comisiei Europene. 